Eroul a murit. Trăiască eroul!

De multă vreme nu am mai făcut cronicuţă de film. Şi parcă mi-era dor, nu că i-ar păsa cuiva. 😆 Se întâmplă rar să calc pragul unui cinematograf. Nu am făcut-o de prea multe ori în viaţa mea, pentru că de cele mai multe ori am zis mândru: „Trăiască pirateria!”. Dar asta rămâne între noi. Şi m-am hotărât zilele trecute să o iau pe duduia Oana de mânuţă şi ne-am dus noi la cinema să vedem un film. Ce film? Păi, asta am hotărât acolo. Dintre varianta mea, „The Dark Knight Rises” şi varianta ei, „Ted” câştigător a ieşit liliacu’ din Gotham. Şi ne-am aşezat în sală pe scăunele şi am văzut vreo 10 promouri la 10 filme până când întunericul s-a lăsat şi filmul a început. Ştiam că o să fie ceva bun pentru că celelalte două părţi le văzusem şi deja ştiam ce mă aşteaptă. Şi n-am regretat.

Filmuleţu’ începe oarecum plictisitor, dar nu cât să-ţi ceri banii înapoi. Stai, aştepţi, te uiţi să înţelegi care-i treaba cu fiecare în parte. Mai râzi de tuleii de la mustaţa lu’ Bruce Wayne (Christian Bale), te miri de faptu’ că pe Selina (Anne Hathaway) o ştiai din nişte filme în care avea roluri de prostănacă iar aici ciomăgeşte bărbaţii de parc-ar avea picioare din sticks-uri. Ca şi pentru mulţi alţii, prestaţiile lui Christian Bale din filme sunt inexpresive, un fel de Keanu Reeves reloaded. Tocmai d-aia de remarcat, a trebuit să-i remarc pe alţii în cele trei părţi ale trilogiei semnate de Christopher Nolan. În prima parte l-am remarcat pe Liam Neeson, în partea a doua pe Heath Ledger, pentru ca în cea de-a treia parte să remarc… pe nimeni. Din punctul meu de vedere, toate cele trei părţi ale trilogiei nu au fost despre eroul Batman. El a fost doar o piesa dintr-un puzzle complex. El era doar acolo, încercând să ofere oamenilor un sprijin, un erou, ceva în care să creadă.

Cei cu adevărat importanţi sunt eroii negativi în toate cele trei părţi. Şi fiecare are ceva cu oamenii care în opinia lor, nu prea au de ce să fie locuitori în Gotham. Pentru că toţi ie răi, fir-ar mama lor de neisprăviţi. La fel ca-n viaţă. 😆 Iar sărucuţu’ de el, Batman, se chinuie să schimbe ceva. La fel ca-n reclamă: Dar el nimic, Batman-Batman!

Nu sunt de spus multe despre povestea filmului, doar că din momentul în care a apărut în peisaj Miranda Tate (Marion Cotillard) ca fiind de fapt cea care a evadat din închisoare şi că este de fapt fata lu’ Ra’s Al Ghul, am devenit un pic dezamăgit de turnura filmului. De acolo, m-am luat de efectele speciale, care ele sfidează legile gravitaţiei cum sfidai eu moartea acum 5 ani într-un accident auto. Mi-am revenit în finalul filmului atunci când povestea a căpătat o încărcătură specială. Bruce îl scoate la pensie pe Batman, o ia pe Selina de braţ şi se retrag fericiţi la casa lor, în locul unde Alfred a visat că o vor face. Apare astfel în peisaj Robin cel care, la cum s-a terminat povestea, pare că el va duce moştenirea mai departe. Eroul a murit. Trăiască eroul! Sau nu?

Pe scurt, filmu’ e de văzut. Este o poveste bine pusă în scenă, cu un scenariu care cel puţin pentru a mine a dat peste cap cam tot ce ştiam despre Batman din celelalte filme pe care le-am văzut până acum. Iar asta e de bine. Pentru cine doreşte, filmul rulează în continuare în cinematografele din România. Merită experienţa. Şi cam atât.

 

Până data viitoare, toate bune!

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInPin on Pinterest

Comentarii

comentarii

2 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *