Abia acum ţi-aduci aminte de mine?

Pisica scriindSunt momentele alea când, de ziua ta sau într-o zi de sărbătoare (Crăciun, Revelion, Paşti, sau mai-ştiu-eu-care)  te trezeşti că îţi sună telefonu’ iar la capătul undei este Gigel care nu ţi-a mai dat un semn de viaţă de 4 luni, 3 săptămâni şi două zile. Gigel îţi urează de „La mulţi ani!„, de „Sărbători fericite!„, de creştere a ce tre’ să crească plus alte urări posibile. Îi mulţumeşti lu’ Gigel, da’ îl şi întrebi ca ghiolbanu’ (dacă eşti într-atât de ghiolban) într-un mod elegant: „Abia acum îţi aduci aminte de mine? De o cârcă de vreme n-ai mai dat niciun semn…” În momentul ‘cela, săracu’ Gigel nu ştie ce să mai facă şi parcă îl apucă regretul că a încercat să facă un gest frumos transmiţând o caldă urare.

Scenariul este foarte plauzibil şi de cele mai multe ori, destul de frecvent întâlnit. Nu prea mai înţeleg eu care-i baiul cu oamenii. Se complică pe zi ce trece din ce în mai mult. Au pretenţii nemăsurabile, fără să ofere nimic în schimb. O spun în general, fără să numesc pe nimeni.

Mie unu’ îmi plac la nebunie mesajele primite de ziua de naştere, cea de nume sau în zile de sărbătoare. Îmi place să văd că cel care mi-a trimis un mesaj sau m-a sunat şi-a răpit din timpul lui ca să-mi zică o vorbă frumosă mie. Eu fac parte din acea categorie din ce în ce mai rară de oameni care încă mai apreciază astfel de gesturi. Ce nu-mi place câteodată este lipsa de originalitate a unora, care iau un text gata scris de altcineva şi-l dau mai departe la toată lista/agenda sub formă de mass message. Dar nici cu ăia nu sunt rău şi le mulţumesc pentru gest, în felul meu.

Sincer să fiu, pentru că trăim nişte vremuri atât de agitate, începe să-mi placă să interacţionez cu cât mai puţină lume şi cât mai des. Altfel, mi-e groază să mă gândesc cum ar fi să stau să comunic cu toţi cunoscuţii mei tot timpul. Este foarte bine că îşi aduc aminte doar la ocazii speciale, pentru că trebuie înţeles faptu’ că ocazia aia specială în care şi-a adus aminte de tine sau te-a selectat dintr-o listă de oameni, înseamnă că omu’ ăla te consideră prieten, apropiat, cunoştinţă sau orice alt termen asemănător celor 3. Mai nou, toţi se simt lezaţi dacă sunt tag-uiţi în poze în care nu apar, poze cu urări de sărbători, toţi strâmbă din nas când primesc sms-uri „la grămadă” şi nu personalizate. Decât să faceţi garagaţă pentru nimic, mai bine aţi spune un simplu mulţumesc şi aţi trece mai departe…

 

Nu ştiu cât de bine a fost înţeles mesajul meu.

Până data viitoare, gânduri bune!

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInPin on Pinterest

Comentarii

comentarii

4 comentarii

  • Andreea spune:

    Mare dreptate ai. Recunosc ca de Sarbatori eu nu dadem sms-uri altora decat acelora care imi dadeau ei primii. Anul acesta am luat agenda la mana si am trimis tuturor un simplu „Craciun Fericit!”, nimic mai mult. Am primit si raspunsuri, ceea ce m-a bucurat. Trebuie sa avem si noi timp pentru altii, nu numai ei pentru noi.

  • Mihaeladm spune:

    Ade, mie mi se pare trist momentul cand tocmai rudele te suna abia de sarbatori, de 2 ori pe an. Ma bucur, dar imi pare trist ca parca ne-a disparut tocmai timpul pentru a tine legatura cu oamenii, ne pierdem in nimicuri zilnice si ne indepartam unii de altii de parca mersul la serviciul ala ar insemna totul pe lume.
    La multi ani, Ade, sa fii sanatos, ca de lucrurile frumoase vei sti tu sa te bucuri!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *