Blogger poa' să fie orice papagal

Şi nu mă refer la o persoană anume, cum ar putea să gândească cei ce vor citi cuvintele următoare. Nu, vorbesc pe caz strict general. Orice papagal poate să-şi facă un blog în ziua de azi, mai ales că e şi gratis.

Aseară, am reinstalat un program pe care-l mai utilizasem, dar de care uitasem: FeedReader. Îmi este destul de util pentru că aşa pot să fiu la curent cu ce se scrie în blogosferă. Şi tot căutând feed-uri pe care să le inserez în frumosul progrămel, am ajuns pe blog-urile numiţilor Irina Bărăgoi, Emil Călinescu, Ciprian Stoian şi Ecaterina Moldoveanu. De aici încolo nu mai vorbesc pe caz general, ci o iau cu exemplificări, indicări, arătat cu deştu’ şi ce mai trebuie.

Treaba-i simplă. Între primii 3 ezistă un mic conflict (Irina şi Emil au ce au cu Ciprian), iar Ecaterina (Kathy) a încercat uşor să-i ia apărarea lui Ciprian. Irina şi Emil au scris pe 27 ale lu’ ianuarie (deh, am descoperit şi eu mai târziu…) articole în care au dat cu Ciprian de pământ, mai mult sau mai puţin subtil. Ciprian a-ncercat şi el a doua zi să le dea o replică celor doi (din punctul meu de vedere, atitudinea lui a fost mai ok faţă de cele ale primilor doi, dar asta judecând strict cele 3 articole), replică la care Irina a venit cu un răspuns. Acum că am clarificat detaliile ecuaţiei, zic să ajung la ceea ce am de spus.

blogger - to post or not to postÎntr-adevăr, în ziua de azi oricine poa’ să-şi facă un blog şi să scrie în el despre orice-l taie capul. Până nu demult unii scriau în caieţelele lor, jurnalele lor personale, acum toată treaba s-a mutat în mediul online. Nu toţi au habar despre ceea ce scriu, noi toţi sunt apreciaţi pentru ceea ce scriu, cum nu există om care să scrie perfect. Fiecare are hibele lui. Sunt mulţi cei cărora le-am citit blog-urile. Sunt multicei şi blogger-ii despre care nu am o părere prea bună, aşa cum mulţi sunt şi cei pe care îi apreciez. Totuşi, fiecare are cititorii săi, unii au un cititori mai numeroşii, alţii unul mai puţin numerosi. Unii au cititori cu un IQ ridicat, alţii au d-ăilalţi. 😆 Şi fiecare dintre noi, atunci când vine vorba de citit blog-uri, avem la dispoziţie amărâtu’ ăla de buton din colţul din dreapta-sus al browser-ului nostru, botunu’ „X„. 😉

Pe fiecare dintre cei trei oameni îi cunosc personal, pe Irina mai mult decât pe ceilalţi doi la un loc. Cu ea m-am întâlnit în Buzău, în Bucureşti, am vorbit ore-n şir la telefon, am sunat-o din vârf de munte (Ursuleeeeee!!!). Ea este o persoană pe gustul meu în multe chestii, dar sunt şi câteva aspecte în caracterul ei cu care nu-s de acord. Ne-am ciondănit destul pe multe teme. Pe Emil l-am văzut de două ori până acum şi-am stat la aceeaşi masă, e ok el aşa, dar ştie mult prea bine (spunându-i chiar eu asta, face-to-face) că stilul lui de blogger-it nu este pe placul meu, are cantitate, dar din punctul meu de vedere, nu excelează la calitate. Pe ultimul, pe Ciprian l-am întâlnit acum ceva săptămâni la blogmeet-u’ din Open Pub (am scris despre asta imediat după eveniment). Atunci l-am văzut ca fiind un tip simplu, puţin arogant, dar destul de maleabil… e destul de inofensiv omu’, pentru mine cel puţin.

Oamenii ăştia au ales să îşi spele rufele în public. Cică focu’ l-a aprins primu’ Ciprian, iar Irina şi Emil l-au taxat pe om pentru faptu’ că n-a luat BAC-u’, deşi el a declarat altele de-a lungu’ timpului, dar şi pentru alte lucruri. Ciprian a încercat timid să le răspundă, Kathy s-a luat de primii doi. Nu-s de acord cu astfel de chestii. Sunt genul de lucruri care nu-ţi fac cinste şi în niciun caz nu îţi fac blog-ul mai citit de către oameni, părerea mea. Indiferent dacă omu’ este calificat să scrie despre ce scrie, nu prea ai de ce să te legi de el aşa. Există şi cazul în care te legi de om dacă el te-a provocat, dar să nu dezbatem prea multe lucruri. Habar n-am dacă Ciprian scrie despre ce trebuie, cum trebuie, pentru că eu am alte studii la activ, nu prea am treabă cu Comunicarea şi PR-u’ şi implicit, nu sunt un fan al blog-ului său.  Ce ştiu este că băieţii ăştia s-au bălăcărit în public doar ca să poată lumea să-i bălăcărească pe ei după ce le-au citit articolaşele.

Cea mai tare fază mi se pare faza cu BAC-u’. iar aici o să explic de ce am băgat-o pe Kathy în discuţie. Da, nu-ţi tre’ diplomă de BAC ca să ai un blog. Şi nu, nu prea cred că tu (oricine ai fi) ai dreptu’ să spui despre X că nu tre’ să scrie despre muşte dacă nu a studiat despre ele. Dacă X alege să scrie despre muşte fără să le fi studiat şi scrie prostii, nu-i nicio problemă, pentru că selecţia naturală funcţionează şi în blogosferă. Blogger-i apar şi dispar ca ciupercile după ploaie. Ce am eu de adăugat este că totuşi eşti de rahat dacă nu ai BAC-u’ luat (în adăugarea titlului lu’ Kathy). Dacă nu eşti în stare să înveţi 3 comentarii la română, o derivată şi două integrale la matematică, plus alte chestii la alte materii, chiar eşti de rahat. Nu cred că am nevoie de argumentare suplimentară în cazul ăsta. Blogger poa’ să fie orice papagal, indiferent dacă are diplomă de BAC sau nu, indiferent de orice alt criteriu posibil sau imposibil. Cei care se vor a fi oameni verticali pot alege pe cine să citească, pe cine să aprecieze, pe cine să nu agreeze. Dar hai să ne comportăm civilizat şi să observăm lucruri bune, nu să ne dăm în cap cu prima ocazie avută.

Concluzionând, aseară m-am distrat puţin. Dacă a fost stins pseudoscandalu’ ăsta între timp, habar nu am. Am zis să îmi dau şi eu cu părerea despre ce-am văzut şi să spun lucrurile cu care nu sunt de acord. Cum vor înţelegei ei punctul meu de vedere, asta e altă mâncare de peşte.

 

Până data viitoare, numa’ bine!

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInPin on Pinterest

Comentarii

comentarii

7 comentarii

  • Nici tu n-ai înţeles nimic.

    • Adelin spune:

      Nici n-am vrut să înţeleg ceva din articolele voastre. Am spus lucrurile aşa cum le-am văzut, ca cititor, aşa cum le văd şi toţi ceilalţi (probabil, că doar fiecare vede lucrurile în felul său). Lucrurile astea le puteaţi rezolva prin nişte mesaje schimbate, la o ceaşcă de cafea, ceva… nu pe blog. 😉

  • Magda spune:

    Ia ca rasarii si eu. E de tot rahatul sa spui ca daca a luat nota mica la BAC la romana, nu poate sa scrie despre PR. Ca PR n-a invatat la scoala si n-a dat la examen. Dar da, e de cacat sa nu stii sa scrii ROMANESTE, desi in cazul asta conteaza mai mult substanta si nu forma. E ca si cum nu te-ai duce la un concert pentru ca nu-ti place cum e vocalistul imbracat. Desi are voce buna si iti place cum canta.
    Una peste alta, si asta cu BAC-ul luat la limita, si tanarul doctorand (febletea mea de altfel, o sa-l urmaresc cu nerabdare) sunt exact pe aceeasi treapta, si ca sa vezi, masteratul si doctoratul n-a facut nicio diferenta.
    Balacareala in public degeaba, articol irelevant, sa mai mearga inca o data la scoala. Amandoi.
    Si-acu’ trec la Emil…

  • Magda spune:

    Baby, iar mi-ai dat de lucru la miezul noptii. Daca stau bine si ma gandesc, poate-mi fac si eu un blog, iti fac concurenta.

  • Magda spune:

    A nu, n-am rabdare. Am citit in diagonala. Daca nu vroia nu scria articolul. Doi la mana, adevar universal valabil, nu toata lumea te place si te accepta, din cand in cand te mai mananca si de cur. Ade, am voie sa folosesc limbaj licentios? Ca pana acum m-am abtinut.
    Si inca o chestie pe care am retinut-o, la aia cu „am crezut ca suntem prieteni”, ii explica cineva ca dupa un cantat pe scena si vreo cateva intalniri formale, nu poti considera pe un oarecare prieten?
    Cel cu liceul avea problema cu forma, stimabilul Emil are cu substanta. Cred ca i-am mai zis eu, incearca sa para relaxat si friendly vizavi de cititor, dar ii cam da cu virgula. Daca n-as sti ca suntem de aproximativ aceeasi varsta as fi crezut ca e la pubertate. No offense!

  • Magda spune:

    Am ajuns la Ciprian. Insist, a nu se intelege ca-i tin partea, ca nu-i inghit pe-astia care nu stiu sa vorbeasca/scrie corect in limba materna (generally speaking – daca nu pun si doua vorbe in engleza sunt naspa), da’ jos palaria. Mai scurt si mai la subiect de atat nu putea sa fie cu replica. Da, Irina a lovit sub centura (cu motiv ce-i drept, da’ totusi), Emil pare complexat asa el (aici sunt subiectiva :)) ). Pana la urma, daca nu-ti place ce/cum scrie omu’ inchizi si mergi mai departe.

    Siiiiiii, in incheiere, nu-i inghit nici pe-aia care incep/termina cu „N-am vrut sa scriu, dar trebuie/ma simt obligat… bla bla.” Frate, daca n-ai un pistol la tampla, nu te obliga nimeni. Deci nu trebuie sa scrii. Daca alegi sa scrii si sa dai o replica, iti asumi.

    Adelin, traiasca familia ta! Nu ma mai intarata. :))

  • Magda spune:

    Mi-am dat seama ca n-am terminat. :)) Daaa, stiu, n-am limite. L-am cautat si pe-al Ecaterinei… Si pe-ala l-am citit in diagonala, in afara de partea de inceput, cand i-a luat partea (de parca el nu-i in stare sau avea nevoie de sustinere morala) restul e off topic si se reduce la ea sau la generalitati.
    Mai am pe-al doilea al IRinei, da’ fata asta are si forma si substanta, e periculoasa, daca mi se permite exprimarea. 😀 Am citit finalul, totusi e de bun simt sa presupunem ca si ea isi da textele la verificat? Imi dau seama ca nu e cazul ei, da’ iar a lovit sub centura si nu-i frumos, asa fata faina…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *