Becali, blatu', Ouatu şi mocăngeala

Am momente când am chef să scriu rânduri întregi despre un subiect, dar am şi momente în care îmi găsesc cu greu cuvintele. Aşa au apărut scurtele pe blog. 😆

• Sunt puţin cei care nu au aflat de faptul că ieri, 20 mai, George Becali a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu executare în dosarul terenurilor. Mass-media a explodat ieri după-amiază. Abia intrasem în casă de la facultate şi doar ce-am auzit-o pe Simona Gherghe vorbind la Acces Direct în rect despre condamnarea lui Becali. Până şi Corneliu Vadim Tudor a intrat în direct urlând pentru faptul că sentinţa asta este o nedreptate (ba chiar a făcut o paralelă cu sentinţa primită de Şerban Huidu, 4 ani cu suspendare). Omul s-a predat, a fost încarcerat, iar ceva vreme de acum încolo nu-l vom mai vedea pe Gigi Becali dând declaraţii la tv. Până aici nimic de comentat. A existat un proces, a venit o sentinţă. Justă sau nu, este o sentinţă dată de o instanţă judecătorească. Nu suntem în măsură să o comentăm. Nici nu o fac, la fel cum nu am comentat în cazul lui Şerban Huidu sau Adrian Năstase (primele două exemple ce mi-au venit în minte). Eh, dar uite că oamenii se bucură pentru faptul că Becali e la închisoare, mai ales suporterii adversarilor Stelei. Uite că se comentează asupra corectitudinii sau incorectitudinii sentinţei când ar trebui să se tacă. Eu sunt stelist, dar am spus-o de atâtea ori că nu sunt de acord cu vorbele patronului şi că pentru mine, fotbalul şi Steaua Bucureşti reprezintă doar ceea ce văd în alea 90 de minute de joc pe teren. În rest, nu mă bucur pentru faptul că omul este în închisoare acum, cum nici rău nu-mi pare. Ca în fiecare caz, tot ceea ce trebuie să înţelegem e că, dacă eşti vinovat, trebuie să plăteşti. 

• Aproape că îmi pare rău pentru faptul că duminică seara nu am văzut decât ultima jumătate de oră din meciul Steaua BucureştiViitorul Constanţa. M-aş fi distrat mult mai mult decât m-am distrat de fapt. Bine, toată lumea ştia că Steaua o să le dea meciul celor de la Viitorul. Adică, patronul Stelei este naşul Viitorului, Steaua e campioană deja iar Viitorul are nevoie de puncte ca să scape de retrogradare. A venit meciul, actorii au intrat în teren şi goluri s-au înscris, 7 la număr, 5 de către Viitorul Constanţa. Show-ul a venit după auzul fluierului final. Iar cine n-a văzut talk-show-u’ realizat de DigiSport după terminarea partidei, degeaba a stat în faţa televizorului după. Reghe s-a jucat de-a demisia, Ilie Dumitrescu (analist sportiv) s-a contrat cu Florin Prunea (oficial al CSMS Iaşi). Am râs cum de multă vreme nu am făcut-o legat de un meci de fotbal. Circ şi spectacol de la un capăt la altul. Cu ocazia asta trebuie să înţelegem că fotbalul nu se joacă doar pe goluri, ci şi pe bani. 

• Spanac a scris (click şi vezi despre ce-i vorba în articol) în dimineaţa asta un articol despre Cezar, un articol cu care eu rezonez de la un capăt la altul. Eu am observat altă chestie. Întreg valul ăla de înjurături şi vorbe nasoale şi-a diminuat intensitatea după finală. Acum, din ce în ce mai mulţi îl laudă pe om.  Mie mi se pare normal, pentru că cei mai mulţi dintre noi nu au coloană vertebrală şi-s la nivelul amibelor. Şi asta pentru că, într-un fel arăta omu’ pe locul 36 în nu-ştiu-ce clasamente şi altfel arată omu’ pe locul 13 în clasamentul final al concursului. Acum e cool să îl lauzi, nu ca până acum o săptămână când erai şmecher dacă de luai de „cel care cântă de parcă e strâns de ouă„. Până la urmă, trebuie să înţelegem că trebuie să ne luăm după tendinţe, nicidecum să ne folosim creieraşul.

• Uitasem să-mi dau cu părerea despre marea mocăngeala de sâmbătă seara, Noaptea Muzeelor. Bogdan a punctat câteva lucruri despre în două articole: ăsta şi ăsta. Eu îndemn la citirea celor două articole, că-s logice şi de bun simţ. Eh, sâmbătă seara m-a prins la pas pe străzile Ploieştiului alături de tovarăşu’ Costică. Ajunşi în centru, zis-am să urmăm turma de oameni care călcau treptele scărilor Palatului Culturii pentru a se bucura de frumoasa expoziţie. Şi cum toţi beleau ochii la ce era expus exact cum o vacă se uită la un tablou de Grigorescu: ca bou’. Într-adevăr destul de mulţi, dar ideea e aceeaşi pe care am citit-o şi la Bogdan, aceeaşi pe care am citit-o şi pe pagina Caţavencii (parcă) de Facebook: trebuie să înţelegem că în timpul anului intrarea la un muzeu e scumpă, nene. 

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInPin on Pinterest

Comentarii

comentarii

2 comentarii

  • spanac spune:

    era vorba ca studentii au reducere la muzee. deci e 5 lei intrarea. numai ca deh, e scump sa se culturalizeze, asa ca hai cu puhoiul cand e m,oca. asa-i romanul, unde-i ceva moca, e primul!

    • Adelin spune:

      Dacă ar fi doar studenţii implicaţi, aş zice. Dar era 11 noaptea şi vedeai oameni de toate vârstele îmbulzindu-se la intrarea în Palatul Culturii din Ploieşti. Mai ceva ca la coadă la pâine pe vremuri.

1 Trackback

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *