Dragă CFR Călători,

cfrŞtiu, eşti o persoană juridică tu, CFR-ule, ditamai compania. Dar, ca să o ard artistic, eu m-am oprit din citit la persoană în construcţia persoană juridică. Ştiu, CFR-ule, zilele astea atenţia tuturor este îndreptată către subiectele legate de Roşia Montană, Pungeşti şi alte zone de-astea unde proştii ies în stradă ca să urle pentru interesele altora. Ei bine, pe mine mă doare de altceva acum.

Ei bine, CFR-ule, azi-dimineaţă am trecut printr-o chestie ciudată, nu prea importantă, dar care mi-a săltat nivelul de nervozitate. Eram în tren, ca în fiecare zi a săptămânii aproape de 3 ani încoa’. Bun, abonamentul mi-a expriat, aşa că azi am mers cumpărându-mi bilet. A venit naşu’ la mine, i-am cerut să îmi taie un bilet. Când mi-a zis preţul biletului, atât eu cât şi persoana de lângă mine zisu-i-am omului că avem legitimaţie de studenţi. Adică omu’ nu trebuia să taie bilet întreg, ci unu’ la juma’ de preţ. Sigur, CFR-ule, cunosc toţi oamenii chestia. Omul s-a făcut că ninge, mi-a tăiat un bilet întreg, am început să ne certăm vreo câteva secunde, pe sistemul „bă nene, doi oameni am menţionat că avem legitimaţie, m-ai văzut întinzându-mă să-mi scot portofelul din rucsac şi matale ai tăiat bilet întreg?„. Răspunsul a fost simplu: „De ce nu ai zis, dom’le, că ai legitimaţie?„. Evident, nu am vrut să fac scandal în tren, pentru că la 7 dimineaţa, pentru unii navetişti, un drum de o oră înseamnă încă vreo câteva clipe de somn şi odihnă.

Aşadar, năşicu’ m-a faultat de nişte bănuţi în plus pe care i-am dat pe bilet. Nu mă plâng de asta, CFR-ule, ce naiba, erau câţiva lei. Problema mea, CFR-ule, e că mi-am adus aminte că sunt atâţia şi atâţia navetişti care merg zilnic cu trenul, cel puţin pe ruta asta, Ploieşti-Bucureşti, că eu am un gust amar atunci când văd cum lumea se calcă în picioare să prindă un loc pe scaun. Şi ştii care e treaba, CFR-ule? Treaba e că sunt zile în care tu, prin oamenii tăi, trimiţi la drum garnituri de tren cu prea puţine vagoane, iar lumea stă înghesuită în vagoane. Şi situaţia nu-i aşa de o zi, două, CFR-ule, situaţia e aşa de multă vreme. Eu am 3 ani de navetă până acum, vreo câteva zeci de mii de km parcurşi cu trenul şi rar am văzut un tren gol la ore de vârf.

Ştii care e problema, CFR-ule? Că lumea dă bani pe bilete, pe abonamente, nu prea se mai merge „cu naşu'” ca altădată, adică ne comportăm şi noi care nişte cetăţeni civilizaţi (mai puţin dracii ăia de copii de liceu, care fac o gălăgie infernală de fiecare dată) şi, vorb-ai aia, s’tem cetăţeni europeni şi avem drepturi, CFR-ule. Uite, de exemplu, vineri, pe 6 decembrie, era un tren la 14:10, spre Braşov. Ai legat de locomotivă doar 3 vagoane, CFR-ule, chiar dacă ele erau supraetajate. A trebuit să stea trenul ăla în gară vreo două ore peste, că nu putea lumea să se urce în vagoane, nu mai aveau unde. A venit şi poliţia, CFR-ule. Nu-i normal aşa.

Ei bine, CFR-ule, eu sunt un pic supărat pe tine, pentru că sunt dependent de serviciile tale în momentul de faţă şi de multe ori, stau la următorul tren că poate ăla e mai liber. Din moment ce oamenii apelează într-un număr atât de mare la serviciile tale, eu zic că ar fi fain să îi oferi şi tu ceva respect înapoi.

 

Cu stimă şi respect, Adelin Hogea, un navetist.

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInPin on Pinterest

Comentarii

comentarii

6 comentarii

  • Larisa spune:

    Tren gol la ore de vârf nu o să vezi. Logic, n-ar mai fi oră de vârf. 🙂 Problema este întâlnită pe mai multe rute şi din păcate nu va fi privită cu seriozitate atâta timp cât trenurile sunt „omologate” cu locuri în picioare. Adică este perfect cadrat legal un tren plin până la refuz cu oameni.

    Obişnuieşte-te şi tu cu ideea.

    • Adelin spune:

      Eu sunt obişnuit cu ideea, că nu am mers o dată sau de două ori cu trenu’. 🙂 De-aia apelez la tot felul de tertipuri ca să prind un loc liber pe scaun, să stau liniştit. E adevărat, nu calc lumea în picioare, dar ajung mai devreme în gară, mă urc de pe partea dintre linii în vagon şi tot aşa. Şi niciodată nu fac pe bunul samaritean ca să dau locul vreunei băbăciuni, decât în cazuri de forţă majoră.

  • Mihaeladm spune:

    Ade, incep cu finalul, ca e caraghios-sugestiv : am citit, de oboseala, ‘Cu stima si respect Adelin Hogea, un fraier’. La fel de bine insa putea fi acolo si numele meu, asta ca sa nu intelegi gresit.
    Nu-s navetista, dar calatoriile de nevoie sau de vacanta le parcurg cu trenul.
    Si-mi amintesc acum o prostie de idee de-a mea, de a calatori cu trenul pe data de 1 octombrie. Nasha, la propriu, ne-a calcat pe picioare ca sa ne verifice biletele. Eram pe culoar asezati cate doi unul in spatele sau in fata altuia, mai ceva ca in traseul 30 dimineata. Si-am mers o ora asa.
    Cred ca perversii ar trebui sa nu rateze calatoria cu CFR-ul la orele de varf, ei macar vor fi satisfacuti.
    Eu am fost enervata pana peste poate, dar cine-s eu? O fraiera, normal.
    ps. dar tu faci naveta inca? eu chiar credeam ca te-ai mutat la camin, mi se parea mai practic pt tine

    • Adelin spune:

      De mers, se merge mult cu trenul. Eh, eu zic să li se acorde puţin respect celor care merg cu trenul. Problema e că respectul ăsta e relativ…

      Da, încă navetist. Am avut o tentativă de stat la cămin astă-vară, dar mi-a trecut pofta odată cu începerea anului universitar actual, când s-a aglomerat căminul. Şi am zis pas. Aşa că am refuzat să mai vreau să stau la cămin. Şi cum situaţia financiară nu permită o chirie în Bucale, ci o navetă destul de obositoare, m-am conformat şi am acţionat în consecinţă. 🙂

1 Trackback

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *